Acasă / Habitate / 6230* - Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane

6230* - Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane

Fânețe și pajiști

6230* - Pajiști de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone montane și submontane

Acest habitat deține un paradox ecologic foarte important. Specia edificatoare, țăpoșica Nardus stricta este un gramineu foarte răspândit pe platourile și pantele mai puțin înclinate, din etajul fagului până în cel subalpin, între 600 și 1800 m, în toți munții. Adeseori realizează pajiști monotone, aproape monospecifice sau cu un număr foarte redus de specii. Dar răspândirea pajiștilor dominate de Nardus în Carpați este doar un fenomen legat de extinderea masivă a pășunatului cu oi în munți, în secolul XX. Nefiind consumată de aceste animale, specia s-a găsit într-un avantaj ecologic neașteptat, prin eliminarea competiției reprezentate de alte specii de plante, în special graminee, care sunt consumate masiv de ovine. La începutul implementării sistemului Natura 2000 în România, în multe arii protejate s-au cartografiat suprafețe foarte mari de pajiști dominate de Nardus stricta, atribuite habitatului prioritar 6230* (ce necesită o protecție strictă) când, de fapt, aceste pajiști reprezintă o expresie a supremei distrugeri a pajiștilor montane și subalpine. În Retezat, aceste pajiști de țăpoșică foarte sărace în specii (nu „bogate în specii” cum enunță denumirea habitatului), sunt mai rare, din cauza stâncăriilor omniprezente care limitează apariția lor. Habitatul 6230* cu Nardus stricta cu pajiști bogate în specii este prezent în arealul turbăriilor nedegradate (habitatul 7140), ca o centură higrofilă (botaniștii mai vechi le numeau higronardete). În cadrul lor se realizează o mixtură de specii proprii habitatelor 6520 (pajiști montane), 9410 (păduri de molid), 7140 (turbării) și 3220 (vegetația pâraielor de munte) foarte particulară, de unde și numărul mare de specii de plante prezente și denumirea habitatului. 

Specii caracteristice de plante: Festuca nigrescens, Scorzonera rosea, Campanula patula ssp. abietina, Nardus stricta, Viola declinata.

Asociaţii vegetale: 

Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (Puşcaru et al. 1956) Coldea 1978; Violo declinatae-Nardetum Simon 1966.

Specii de animale: 

Dată fiind ponderea extrem de redusă a habitatului, el prezintă importanță mai mult pentru speciile de nevertebrate, cu precădere pentru insecte, în particular pentru fluturi, având în vedere bogăția de specii cu flori. Se întâlnesc aici: cosașul transilvan Pholidoptera transsylvanica, fluturele negricios carpatin Erebia sudetica, buburuza Coccinella septempunctata. 

Distribuție. 

Se întâlneşte în Munţii Retezat în jurul turbăriilor rămase nedegradate prin suprapășunatul cu ovine, ca o centură higrofilă. Cele mai bine conservate se află în jurul turbăriilor din valea Bucura situate în molidiș (etajul boreal), dar și în jurul turbăriilor adiacente tăurilor din Valea Rea și lacului Pietrele. 

Amenințări. 

Principala amenințare la adresa habitatului o constituie suprapășunatul cu ovine, acesta favorizând extinderea masivă a speciei dominante, Nardus stricta, dar nu și a habitatului. 

Galerie foto