Pajiștile boreale, subalpine și alpine acidofile ocupă jumătatea nordică a Parcului Național Retezat, unde rocile larg răspândite sunt granitoidele și șisturile cristaline dure, de tipul micașisturilor, paragnaiselor și amfibolitelor. Toate aceste roci generează substrate pietroase cu soluri superficiale sărace în nutrienți, acide. Granitoidele din Retezatul nordic, pe care se instalează pajiștile acestui habitat, sunt foste vetre magmatice situate cândva la adâncime de câțiva kilometri în scoarță, care alimentau vulcani erodați cu mult înainte de marele salt evolutiv al vieții din Cambrian, acum 540 de milioane de ani.
Pajiștile sunt dominate de păiuș Festuca supina, apoi de rogoz Carex curvula, părul porcului Juncus trifidus, Oreochloa disticha, iarba câmpului Agrostis rupestris.
Bogăția floristică a acestor pajiști este remarcabilă în lunile iunie și iulie, mai ales în porțiunile care nu sunt degradate prin suprapășunatul cu ovine. Astfel, cea mai prețuită plantă a pajiștilor silicatice din Munții Retezat este gențiana Gentiana acaulis, urmată și de alte specii viu colorate, deosebit de frumoase: Doronicum stiriacum, Centaurea nervosa, mărțișorul Geum montanum, plăcințelele Geum reptans, vulturica Hieracium alpinum, Hypericum richerii ssp. grisebachii, iarba împușcată Hypochaeris uniflora, Senecio carpathicus, Senecio carniolicus, Knautia longifolia, Phyteuma confusum, Minuartia recurva, Myosotis alpestris, Dactylorhiza cordigera, măcrișelul Oxyria digyna, vârtejul pământului Pedicularis verticillata, Pedicularis hacquetii, limba oii Plantago gentianoides, iarba șopârlelor Polygonum viviparum, scânteiuța de munte Potentilla ternata, ochiul găinii Primula minima, iarba roșioară Silene acaulis, sisineii de munte Pulsatilla alba, Rhinanthus alpinus, sălciile pitice Salix retusa, Salix kitaibeliana, saxifragele Saxifraga bryoides, Saxifraga pedemontana ssp. cymosa, Saxifraga heucherifolia, Saxifraga moschata, șoaldina alpină Sedum alpestre, șoaldina carpatică Sedum fabaria, degetăruțul alpin Soldanella pusilla, Taraxacum alpinum, Thesium alpinum, Thlaspi dacicum, Trifolium badium, Trifolium pallescens, afinul Vaccinium myrtillus, afinul vânăt Vaccinium gaultheriorides, merișorul Vaccinium vitis-idaea, stirigoaia Veratrum album, Veronica baumgartenii, Viola alpina, clopoțelul de munte Campanula alpina.
Asociaţii vegetale:
Primulo - Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957; Oreochloo - Juncetum trifidi Szafer et al. 1927; Potentillo chrysocraspedae - Festucetum airoidis Boşcaiu 1971; Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913; Luzuletum alpino-pilosae Br.-Bl. 1926; Soldanello pusillae-Ranunculetum crenati (Borza 1931) Boşcaiu 1971; Soldanello hungaricae-Ranunculetum crenati Coldea 1985; Nardo-Gnaphalietum supini Bartsch 1940; Poo supinae-Cerastietum cerastioidis (Sory 1954) Oberd. 1957.
Specii de animale:
Dintre insectele care populează aceste pajiști se remarcă în primul rând fluturele păiuș balcanic Coenonimpha rhodopensis schmidtii, care atinge aici limita nordică a arealului său, fluturele negricios pătat Erebia manto trajanus, fluturele negricios mic Erebia epiphron transsylvanica, fluturele negricios irizant Erebia cassioides neleus (prezent în România numai în aceste habitate din Munții Retezat, Godeanu, Țarcu și Cernei), fluturele negricios biocelat Erebia oema spodia (prezent numai în Bulgaria și România, descoperit aici recent, după 2011, doar în Munții Retezat și Făgăraș), fluturele alb carpatin Pieris bryoniae carpathensis (endemic pentru Carpații Românești).
Dintre nevertebrate mai apare aici lăcusta de munte răsăriteană Miramella ebneri.
Mamiferele cele mai reprezentative pentru acest habitat sunt marmota Marmota marmota și capra neagră carpatină Rupicapra rupicapra.
Distribuție.
În Parcul Național Retezat, acest habitat este larg răspândit în etajul boreal, etajul subalpin și alpin din jumătatea sa nordică, pe roci acide dure magmatice și metamorfice.
Amenințări.
Principala amenințare la adresa habitatului o constituie suprapășunatul.
