Este un habitat forestier cu totul deosebit, reprezentat de păduri rare situate pe abrupturi stâncoase umbrite sau pe versanți pietroși, de obicei puternic înclinați, ori în funduri de vale umbrite cu cline abrupte, unde stâncăriile și bolovănișurile de mari dimensiuni ocupă suprafețe considerabile. A fost catalogat drept habitat prioritar deoarece fauna de nevertebrate, amfibieni, reptile, păsări și mamifere mici este foarte bogată aici și mai ales bogată în specii endemice și rare, iar pădurile de stâncării sunt adeseori importante ca habitat de adăpost pentru mamiferele mari. Aceste ecosisteme forestiere cu totul aparte sunt ca niște „insule” de bogăție, de biodiversitate ridicată în întinderea unor păduri cu aspect monoton.
Pădurile de stâncării, numite și „de surduc” (defileu îngust și umbrit, cu pereți abrupți, umed) sunt definite de o combinație particulară de arbori, în primul rând fiind prezenți frasinul Fraxinus excelsior, paltinii, cel de munte Acer pseudoplatanus și cel comun Acer platanoides, ulmul de munte Ulmus glabra și teiul pucios Tilia cordata, alături de mult fag Fagus sylvatica și brad Abies alba. Foarte rar apare în Retezat în aceste habitate teiul cu frunza mare Tilia platyphyllos, pe versanții mai însoriți de pe Râul Mare. Plantele ierbacee cele mai caracteristice, foarte legate de acest habitat, sunt frumoasa lopățea Lunaria rediviva, ce atrage privirile și în floare și în fruct, strașnicul Asplenium trichomanes și pocitocul Asplenium trichomanes – ramosum.
Alte specii: spinarea lupului Athyrium filix-femina, tilișca Circaea lutetiana, feriguța de stâncă Cystopteris fragilis, breabănul Dentaria glandulosa, feriga Dryopteris filix-mas, năpraznicul Geranium robertianum, spânzul Helleborus purpurascens, slăbănogul Impatiens noli–tangere, gălbenița Lamium galeobdolon, Mercurialis perennis, scânteiuțele albe Moehringia muscosa, Polystichum setiferum, Primula columnae, sânișoara Sanicula europaea, Senecio nemorensis, cinstețul Salvia glutinosa, Silene heuffeli, steluța Stellaria nemorum, bălbisa Stachys sylvatica, Bromus benekenii.
Asociaţii vegetale:
Aceri - Fraxinetum Paucă 1941.
Specii de animale:
Prezintă o mare bogăție în ce privește speciile de nevertebrate din toate grupurile. Astfel apar aici gasteropodele, cu foarte multe specii, dintre care cele mai caracteristice sunt melcul clausilid Cochlodina marisi, endemic pentru munții din vestul României, arianta Arianta arbustorum, melcul carnivor carpatin Carpathica langi, melcul de chihlimbar Vitrea szekeresi (endemic pentru partea de vest a Carpaților Românești). Alte nevertebrate caracteristice sunt molia bărboasă Glyphipterix loricatella și fluturele marmorat al frasinului Euphydryas maturna, ambele specii prioritare Natura 2000.
Dintre vertebrate, broasca roșie de pădure Rana dalmatina apare deseori la baza stâncăriilor umede, la fel ca salamandra Salamandra salamandra sau șopîrla de câmp Lacerta agilis.
Mamiferele mari își creează adeseori adăposturile exact în acest habitat, dacă stâncăriile sunt înconjurate de tufărișuri dese și areale cu trunchiuri de arbori doborâți, cele mai importante specii fiind ursul brun Ursus arctos, râsul Lynx lynx și lupul Canis lupus.
Distribuţia.
Habitatul este prezent în tot masivul Retezat, în etajul fagului dar uneori și în cel al molidului, oriunde substratul stâncos favorizează apariția arboretelor caracteristice acestui habitat.
Amenințări.
Habitatul este vulnerabil la extinderea rețelei de drumuri forestiere, când adeseori stâncăriile sunt dinamitate pentru a le lărgi, ca și la deschiderea de cariere, rocile din substrat fiind propice diverselor întrebuințări.
