Scrisoarea Retezatului catre oaspetii sai PDF Print E-mail

In numele Retezatului ne scrie dl. Dinu Mititeanu, pasionat montaniard, din Cluj.

 Dragă Prietene,

 

Bine ai venit! Mă bucur dacă ţi-ai dat seama din vizitele anterioare sau dacă ai aflat de la alţii că EU, RETEZATUL sunt unul dintre cei mai frumoşi munţi din lanţul carpatic. Doresc să nu te dezamăgesc, ci să te întâmpin doar cu poteci şi pajişti curate, cu pâraie şi lacuri cristaline, cu mulţime de flori şi cu muzica mea, pe care nu o prea ai în mediul din care vii: cântec de păsărele, acorduri de cetini, susur de izvoare sau doar liniştea, numită de câte unii - „cea mai dorită muzică”. Dar ca să te întâmpin aşa cum aş dori, nu depinde doar de mine, ci mai ales de cei care îmi calcă potecile. Din păcate nu toţi aceştia îmi cunosc rugăminţile, poveţele. Unora dintre acestea, cei care au nemijlocit grijă de mine le spun „interdicţii”. Îţi mulţumesc dacă le ştii şi le respecţi şi te rog să mă ajuţi ca să le afle şi să le respecte şi alţii.

  • Consideră-mă ca o catedrală, în care intri cu smerenie şi cu dorinţa de a-ţi judeca singur faptele bune şi mai puţin bune. În acest fel, sunt sigur că vei pleca apoi acasă mai sănătos, mai bogat sufleteşte, mai puternic, dar şi mai înţelept, mai generos, mai bun, mai Om.

  • Dacă n-ai făcut-o acasă, învaţă-mi acum „anatomia” – de pe panouri, hărţi sau de la alţi drumeţi. Eşti Om şi trebuie să ştii ce să cauţi, să ştii numele locurilor (şi forilor!) ce te vor încânta în zilele următoare: văi, căldări glaciare, lacuri, culmi, vârfuri, şei...

  • Echipează-te adecvat, măcar de data viitoare şi ca să te asortezi locului (la un concert nu te duci cu salopetă şi cizme de şantier), dar şi în interesul confortului şi sănătăţii tale. N-am fost programat de Creator să îţi ofer doar vreme bună. De fapt pe munte nu există vreme proastă, ci doar drumeţi prost echipaţi.

  • Rucsacul e „parte anatomică a corpului unui montaniard”. După rucsacul mare la sosire şi cel mic în zilele următoare, voi şti că eşti un montaniard, nu un „pantofar”. Dar te rog salută-i şi pe cei care vin cu sacoşe, plase, pungi. Poate nu au avut norocul să beneficieze de sfaturile unui veteran. Poate că şi atitudinea ta prietenoasă, ne-arogantă, va fi benefică în viitor atât lor, cât şi mie.

  • Porneşte pe traseu cât mai de dimineaţă şi calculeză-ţi timpul după puterile celui mai puţin antrenat din grup. Lasă o rezervă de 2-3 ore, pentru ceva neprevăzut. Nu te gândi doar la ceva neplăcut. Un fluture pe o floare, capre negre pe ţancuri, oameni deosebiţi întâlniţi, o umbră răcoroasă, o ploaie de vară, un curcubeu, panoramele „până dincolo de zări”..., te pot îndemna la ne-grabă.

  • Eşti într-o zonă protejată, într-o oază de frumuseţe, aşa că te rog foloseşte doar potecile marcate. S-a hotărât asta din diferite motive, inclusiv în interesul tău. Urmează serpentinele potecii. „Scurtăturile” unora, îmi rănesc trupul cu eroziuni, care sunt şi în defavoarea drumeţilor.

  • Pentru binele tău şi al meu, te rog nu merge singur, nu veni cu muzică, nu fă gălăgie, nu stresa animalele cu strigăte sau aruncări de pietre. Tot pentru asta, lasă-ţi, te rog, câinele acasă. Nu rupe flori sau crengi. Nu monta cortul decât în locurile permise-indicate şi nu fă şanţ în jurul cortului.

  • Pentru prepararea mâncării, foloseşte doar primusul. „Poveşti” se pot spune şi la lumina lunii sau a stelelor care pot foarte bine înlocui focul de tabără.

  • Adu-ţi aminte că un adevărat om de munte îşi pune toate resturile şi ambalajele într-o pungă, în rucsac şi adună şi pe cele aruncate de ne-prietenii mei, iar la plecare le coboară din munte. Metoda veche de îngropare sau ascundere a ambalajelor, e acum proscrisă şi considerată similară cu gestul ne-gospodinei care ascunde gunoiul sub covor!

  • La nevoie acordă ajutor celui aflat în dificultate sau accidentat şi anunţă Salvamontul. Eventual participă la transportul celui în cauză.

  • Nu uita că refugiile, cabanele şi locurile de campare nu sunt pentru chefuri şi beţii, ci sunt locuri pentru binemeritata odihnă. Doar odihnit, poţi în ziua următoare, să te bucuri pe deplin de toate minunile geologice şi florare, de spectacolul dat pe această scenă de actorii celebrii: Soare, Nori, Vânt.

Îţi mulţumesc anticipat, Prietene, că-mi vei asculta rugăminţile. Şi sper că la plecare să nu-mi spui „adio” ci „LA REVEDERE”. Mă voi bucura dacă voi mai câştiga un Prieten, un ocrotitor.


Cu drag,

Prietenul tău, Retezatul


 

 

SUS