| Regulamentul PNR (proiect) |
|
|
|
|
Nota CAPITOLUL I ÎNFIINŢAREA, SCOPUL, LIMITELE, ZONAREA ŞI MANAGEMENTUL PARCULUI NAŢIONAL RETEZAT – REZERVAŢIE A BIOSFEREI
Art.1. Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei (PNRRB), înfiinţat în anul 1935 prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 593, reconfirmat prin Legea nr. 137/1995 şi prin Legea 5/2000, este arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind încadrat la categoria parcuri naţionale, corespunzătoare categoriei a II-a IUCN. Art.2. (1) Scopul principal al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei este cel de protecţie şi conservare a unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi turistice. (2) Se permit activităţi tradiţionale desfăşurate de proprietarii terenurilor, cu reglementarea acestora de către Administraţia Parcului Naţional Retezat. Art.3. (1) Parcul Naţional Retezat a fost desemnat ca Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul MaB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, de la Paris din 1979. (2) Parcul Naţional Retezat a fost declarat Sit de importanţă comunitară ca parte a reţelei Natura 2000, prin Ordinul 776/5.05.2007, sub indicativul ROSCI0217. (3) Parcul Naţional Retezat a fost declarat Arie de protecţie specială avifaunistică prin HG 1284/2007, sub indicativul ROSPA0084 Munţii Retezat. Art.4. (1) Descrierea limitelor Parcului Naţional Retezat (PNR), conform HG 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, este prezentată în Anexa 2.1.6.1.a. (2) Harta cu zonarea internă este prezentată în Anexa 2.1.6.2.c (3) PNR va fi evidenţiat în mod obligatoriu în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Art.5. Principalele zone funcţionale ale Parcului Naţional Retezat (zonarea internă) sunt: A. Zona cu protecţie strictă, din care în momentul de faţă face parte Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, care corespunde categoriei I IUCN, cuprinde o zonă sălbatică în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În zona cu protecţie strictă se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, cu limitările descrise în planurile de management B. Zonele de protecţie integrală, Zonele de protecţie integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul ariei protejate naturale protejate. (1) În interiorul acestor zone, sunt interzise: a)orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare; b)activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în zonele de protecţie integrală, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale domestice, aflate în proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în conformitate cu planul de management; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea administraţiei şi cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor fenomene naturale, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific, în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora; i) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulţire, la propunerea administraţiei ariei naturale protejate, cu avizul consiliului ştiinţific şi în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. C. Zonele-tampon denumite şi zone de conservare durabilă fac trecerea între zonele cu protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă. (1) În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi: a) ştiinţifice şi educative; b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii; c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului naţional, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente; d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor; e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al ariei naturale protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului; g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. În cazul în care calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul administraţiei ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură; j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii protejate. D. Zona de dezvoltare durabilă cuprinde perimetrele construite, care sunt delimitate ca atare în Planurile de Urbanism General (PUG), în zonele pe Valea Lăpuşnicului Mare, Râuşor, Pietrele şi Buta. Limitele acestor zone sunt stabilite prin PUG aferente comunelor Râu de Mori, Sălaş şi Uricani şi se prezintă pe harta anexată prezentului Regulament. Art.6. (1) Responsabilitatea administrării Parcului Naţional Retezat revine Administraţiei Parcului Naţional Retezat (APNR), subunitate a Direcţiei Silvice Deva, aflată în structura Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, conform Ordinului MAPPM 287/02.04.1999. APNR transpune în practică Planul de management (PM) prin care se realizează gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul PNRRB, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management a Parcului Naţional, în conformitate cu obiectivele de parc naţional, situri de importanţă comunitară şi arii de protecţie avifaunistică.
(3) Personalul angajat al Academiei are atribuţiuni de control şi pază pe teritoriul Rezervaţiei şi de administrare a bunurilor Academiei de pe raza PNRRB. Programul de control şi pază se integrează în planul de pază elaborat de APNR.
Art.7. (1) Activităţile APNR legate de conservarea biodiversităţii sunt coordonate şi aprobate de Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat, constituit în baza prevederilor Legii 462/2001, prin Ordinul MMDD nr. 592 din 20.05.2008. (2) Eliberarea de acorduri de către APNR pentru executarea de lucrări şi desfăşurarea de activităţi care pot avea impact negativ asupra mediului, în cuprinsul parcului şi în zona adiacentă se face numai cu avizul CS.
Art.8. Participarea factorilor interesaţi la managementul Parcului se asigură prin Consiliul Consultativ de Administrare, care are un rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor legate de gospodărirea Parcului Naţional Retezat şi care s-a constituit în baza prevederilor Legii 462/2001, prin Ordinul MMDD nr. 460/22.05.2002.
Art.9. Pe teritoriul PNR şi în vecinătatea acestuia se interzice desfăşurarea de activităţi care generează un impact negativ asupra mediului. Autorizarea activităţilor, planurilor şi proiectelor se face cu acordul APNR. Comisia Monumentelor Naturii din Academia Română (denumită mai departe CMN) analizează şi avizează efectuarea de lucrări şi activităţi susceptibile de a avea impact negativ asupra mediului în PNR.
CAPITOLUL II REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR ÎN PARCUL NAŢIONAL RETEZAT
Activităţi de silvicultură, vânătoare şi pescuit
Art.10. (1) Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în Parcul Naţional Retezat se execută numai activităţile specifice prevăzute în amenajamentele silvice sau studiile de amenajare, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcţională a pădurilor şi a Parcului Naţional Retezat, respectând Planul de management al PNR. Aprobarea amenajamentelor silvice se face în urma avizării acestora de către APNR. (2) Alte lucrări în afara celor prevăzute la art. 10 (1) se execută cu acordul APNR, precum şi cu aprobarea autorităţilor publice centrale care răspund de silvicultură. (3) Pe terenurile cu vegetaţie forestieră situate în afara fondului forestier se desfăşoară activităţi conform legislaţiei în vigoare, cu avizul APNR. Art.11 (1) Amenajarea unităţilor de producţie de pe teritoriul PNR se va face în colaborare cu APNR şi Consiliul Ştiinţific al parcului naţional, , ţinându-se cont de zonarea internă a PNR. (2) Beneficiarii şi executanţii lucrărilor de amenajare a pădurilor au obligaţia de a invita APNR la conferinţele de amenajare, în scopul punerii acestora în concordanţă cu planul de management al parcului. (3) Administratorii fondului forestier au obligaţia de a pune la dispoziţia APNR toate documentele necesare verificării modului în care se respectă prevederile amenajamentelor silvice referitoare la aplicarea tratamentelor silvice, precum şi respectarea regimului silvic pentru vegetaţia forestieră din afara fondului forestier de pe raza PNR, urmând a sesiza organele abilitate în cazul nerespectării acestora. (4) Administratorii fondului forestier au obligaţia de a pune la dispoziţia APNR toate documentele necesare verificării modului în care se respectă prevederile amenajamentelor silvice şi a normativelor în vigoare, referitoare la compoziţiile de regenerare a pădurilor. Art.12 (1) Structurile de administrare silvică sunt obligate să înainteze APNR amplasarea masei lemnoase şi/sau borderoul APV pentru arboretele din PNR, înainte de începerea noului an forestier, pentru avizare. Modificările aduse borderourilor de masă lemnoasă pe parcursul derulării anului de producţie, se vor aviza de către APNR. (2) Structurile de administrare silvică sunt obligate să obţină avizul APNR pe actele de punere în valoare. (3) APNR are dreptul de a verifica situaţia aplicării anuale a prevederilor amenajamentelor silvice/studiilor de amenajare sau transformare de pe raza parcului.
Art.13. (1) Se interzice pescuitul şi repopularea cu peşte pe teritoriul PNR cu excepţia Lacului de Acumulare Gura Apei. (2) Pe teritoriul PNR este interzisă colectarea amfibienilor şi reptilelor. (3) Pe întreaga suprafaţă a PNR, activitatea de vânătoare este strict interzisă. (4) La distanţe mai mici de 1 kilometru de la limita PNR, se interzice hrănirea, amplasarea de hrănitori şi nădirea exemplarelor din speciile de interes cinegetic. (5) Este interzis accesul pe teritoriul PNR a persoanelor cu arme de vânătoare şi/sau instrumente de pescuit, chiar dacă acestea sunt purtate în toc. (6) Prin excepţie de la art. 5, pe teritoriul PNR este permis accesul cu arma de vânătoare numai pentru urmărirea vânatului rănit, numai cu acordul APNR. (7) Faptele ilegale din domeniile vânătorii şi pescuitului pot fi constatate şi sancţionate de personalul APNR, împuternicit în acest sens, precum şi de alte persoane abilitate conform prevederilor legale.
Păşunat Art.14. (1) Utilizarea păşunilor alpine este permisă doar pentru satele care deţin păşuni în zona Parcului Naţional Retezat, în condiţiile prevăzute în prezentul Regulament, în baza unui contract încheiat cu proprietarul/administratorul legal al păşunii şi avizat de Administraţia Parcului Naţional Retezat. Contractele se vor încheia după modelul convenit cu APNR. (2) Închirierea păşunilor aflate în zonele cu protecţie integrală către deţinători de animale din zona învecinată cu Parcul Naţional Retezat, alţii decât proprietarii păşunilor, se face pe bază de contract încheiat între părţi cu acordul APNR. (3) Responsabilitatea exploatării păşunilor din PNR este în sarcina proprietarilor acestora (persoane fizice, asociaţii de proprietari sau comunităţi). (4) Proprietarii/administratorii păşunilor vor suporta consecinţele legale pentru încheierea unor contracte de păşunat care nu respectă prevederile legale privind păşunatul (ex. respectarea capacităţii de suport a păşunilor, locul de păşunat, speciile de animale domestice, numărul de câini şi altele.) (5) Administraţia PNR are dreptul de a verifica în teren respectarea legalităţii privind păşunatul Art.15. Pe teritoriul Parcului Naţional Retezat activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale (capacitatea de suport) conform bonităţii păşunilor subalpine şi alpine, stabilită prin amenajamentele silvopastorale sau prin studii de specialitate iniţiate de APNR. Art.16. Păşunatul se supune următoarelor reglementări: a) păşunatul este interzis în zona cu protecţie strictă şi în Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele b) păşunatul este permis în păşunile din zonele cu protecţie integrală numai cu animale domestice aflate în proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente ; c) păşunatul se permite doar pe suprafeţele păşunilor delimitate prin studiile de specialitate iniţiate de APNR, fiind interzis pe suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră, jnepeniş sau alţi arbuşti, pe grohotişuri şi pe stâncăriile înierbate. Păşunatul cu caprine este strict interzis pe tot teritoriul Parcului Naţional Retezat; d) păşunatul cu ovine este interzis pe platoul din jurul lacului Bucura, unde se află amplasate Refugiul Salvamont şi locul de campare, precum şi în zonele traversate de potecile turistice până în Curmătura Bucurei, Poarta Bucurei şi vf. Peleaga; suprafeţele permise la păşunat cu bovine în căldarea lacului Bucura se delimitează de comun acord cu APNR şi se evidenţiază în contract. e) se permite păşunatul cu bovine şi cabaline în căldările lacurilor Ana, Lia, Viorica şi Florica, pe suprafeţele stabilite de comun acord cu APNR şi precizate pe contract, astfel încât să nu se deranjeze coloniile de marmote existente în zonă; f) păşunatul cu ovine este interzis pe văile Stânişoara, Pietrele, Vl. Rea; g) amplasarea stânelor şi a adăposturilor pastorale este permisă numai cu aprobarea APNR; stânele şi adăposturile pastorale trebuie să fie adaptate specificului montan şi încadrate în peisaj, h) este interzisă amplasarea locurilor de târlire în imediata apropiere a pâraielor sau a lacurilor alpine sau în amonte de lacuri; i) numărul admis de câini se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie de numărul de oi din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare. Câinii vor avea obligatoriu jujee. Pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţa de vaccinare şi deparazitare. j) trecerea prin fond forestier şi trecerea la apă se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, în baza contractului încheiat cu administratorii/proprietarii de pădure. Art.17. APNR iniţiază periodic studii pentru stabilirea capacităţii de suport a păşunilor pe care le aduce la cunoştinţă proprietarilor în vederea reglementării corespunzătoare a păşunatului. Art.18. APNR monitorizează activitatea de păşunat în PNRRB pentru stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei si faunei din Parc si pentru stabilirea unor eventuale măsuri de refacere a zonelor degradate sau instituirea de restricţii in zonele afectate.
Cercetare ştiinţifică
Art.19. Cercetarea ştiinţifică în PNRRB va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului primordial, cel de conservare a biodiversităţii şi a peisajului Masivului Retezat. PNRRB Art.20. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în PNRRB, acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, APNR propune măsurile de conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor Parcului, măsuri care se aprobă de către Consiliul Ştiinţific.
Art.21. (1) Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul PNRRB se desfăşoară cu avizul APNR, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura posibilităţilor, activitatea de cercetare. Temele de cercetare de pe teritoriul Rezervaţiei Ştiinţifice se avizează de către Academia Română, urmând ca APNR să fie înştiinţată. (2) În cazul temelor de cercetare de pe teritoriul PNR, se va încheia un contract cu cei care derulează tema, contract care să asigure accesul APNR la rezultate în vederea utilizării lor în activitatea de management a Parcului. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părţi. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabileşte prin contract. (3) Orice studii care planifică activităţi de exploatare a resurselor naturale pe suprafata parcului cum sunt studiile care planifică activităţi: silvice (amenajamente silvice), agricole, zootehnice, turistice, hidrologice, geologice, etc, orice proiecte care planifică lucrări de construcţii de orice fel, activităţi sportive, etc., se supun în mod obligatoriu de către proiectanţi avizării APNR. Avizarea este absolut necesară în vederea verificării de către administraţia parcului a încadrării activităţilor planificate de studiile sau proiectele menţionate mai sus în prevederile Planului de Management al PNRRB. Art.22. În cazul apariţiei unor specii invazive de plante şi animale, care periclitează integritatea ecosistemelor, se vor lua măsuri de stopare şi eliminare a acestora pe baza documentaţiilor avizate de CS.
Activitatea speologică
Art.23. (1) Activitatea speologică se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare, cu avizul APNR. (2) Administrarea peşterilor de pe teritoriul PNR se poate face de către APNR în comun cu organizaţiile de specialitate, conform legislaţiei în vigoare, în baza unor protocoale de colaborare, avizate de CS. (3) Accesul în peşterile de pe teritoriul Parcului Naţional Retezat se face cu avizul APNR, excepţie făcând persoanele care exercită atribuţii de control.
Turism, reguli de vizitare
Art.24. În Parcul Naţional Retezat sunt permise activităţi de turism şi de educaţie, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului, potrivit prezentului Regulament. Nu sunt permise activităţi de turism în zonele cu protecţie strictă. Art.25. Punctele de acces în Parcul Naţional Retezat sunt la Gura-Zlata, Gura Apei, Rotunda, Râuşor, Cârnic, Baleia , Stâna de Râu, Buta, Câmpuşel. Art.26. (1) Accesul în Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele este permis doar în baza autorizaţiei eliberate de Academia Română - Comisia Monumentelor Naturii, cu avizul APNR. Accesul va fi aprobat numai pentru cercetători, biologi sau specialişti în domenii legate de conservare/mediu, studenţi de la secţii cu specializări în domeniile respective, grupuri care desfăşoară excursii de studii/practică în aceste domenii. (2) Mărimea grupului care intră în Rezervaţia Ştiinţifică nu poate fi mai mare de 9, decât în cazuri excepţionale aprobate de CMN. (3) Cei care vizitează Rezervaţia Ştiinţifică vor depune la CMN şi la APNR un raport cu observaţiile realizate pe perioada deplasării, având ca anexă fişa completată cu observaţiile accidentale, conform modelului primit cu ocazia aprobării. (4) Restricţiile de acces nu se aplică personalului APNR şi instituţiilor de control abilitate conform legii. (5) Excepţiile de la restricţia de acces vor fi: membrii echipelor Salvamont în cadrul acţiunilor de salvare/căutare, personalul silvic şi jandarmeria montană, aflate în exerciţiul funcţiunii. Art.27. (1) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a Parcului Naţional Retezat, potrivit planului de management şi al regulamentului, administraţia ariei protejate percepe un tarif de 5 lei, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate. Tariful de vizitare poate fi modificat urmând aceeaşi procedură. (2) Vizitatorii PNR trebuie să achite tariful de vizitare de la alin.(1), iar sumele astfel rezultate se constituie ca venituri proprii pentru APNR. (3) Tariful va fi încasat prin bilete de vizitare. Forma şi valoarea biletului de vizitare se stabilesc de către APNR, cu avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate. Biletele se vor putea obţine de la Centrele de vizitare Nucşoara şi Ostrovel, la Punctele de informare Gura Zlata-Brădăţel şi Buta, în alte locuri anunţate pe site-ul www.retezat.ro. Pe teritoriul Parcului, biletele se obţin de la persoane autorizate de APNR, cu legitimaţie eliberată de APNR. (4) Excepţii de la plata tarifului de vizitare: a) persoanele sub 18 ani şi pensionarii b) voluntarii care dovedesc, cu adresă oficială sau cu contract de voluntariat emis de APNR, că prestează o activitate utilă Parcului şi APNR menţionează explicit scutirea de la plata tarifului de vizitare. c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat păşuni în Parcul Naţional Retezat, d) personalul APNR şi membrii Consiliului Ştiinţific, e) personalul silvic de la ocoalele silvice de pe raza Parcului sau din Direcţia Silvică Deva, f) personalul Academiei Române, g) membrii serviciilor Salvamont care activează în Masivul Retezat, h) personalul de serviciu al construcţiilor aflate pe teritoriul Parcului, membrii Clubului Montan Floarea Reginei, pe perioada desfăşurării unor acţiuni de transport combustibil şi alte materiale necesare funcţionării cabanei Genţiana. i) împuterniciţii pentru implementarea Regulamentului Parcului, pe bază de legitimaţie, j) personal de la alte unităţi/instituţii, cu delegaţie pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu, k) localnicii care deţin terenuri în Parcul Naţional Retezat şi dovedesc cu acte de identitate faptul că au domiciliul stabil într-una din localităţile care deţin terenuri în Parc l) ghizii de turism agreaţi de APNR m) persoanele cu handicap, pentru care legislaţia în vigoare prevede scutirea de plata unor taxe n) jandarmi montani care activează în masivul Retezat, precum şi alţi lucrători din cadrul IJJ Hunedoara, pe timpul cât desfăşoară activităţi şi misiuni în sprijinul celor dintâi. Art.28. (1) Vizitarea Parcului Naţional Retezat este permisă numai pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale (marcaje vopsite, cu bandă, triunghi, cruce sau punct de culori diferite în funcţie de traseu şi încadrate cu alb) şi pe traseele de alpinism marcate şi pitonate (de către împuterniciţi ai APNR. ) aflate in evidenţa APNR (2) Abaterea de la traseele menţionate la alineatul 1 este permisă pentru: a) personalul APNR, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu b) membrii serviciilor publice Salvamont în acţiuni de salvare, patrulări sau antrenamente, c) jandarmi montani, d) personal silvic şi personal al instituţiilor cu rol de control, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, e) personal de însoţire a animalelor la păşunat, f) cercetători, în cadrul temelor avizate de APNR, cu aprobare scrisă de la APNR, g) voluntari şi alte persoane cu aprobare scrisă de la APNR şi cu însemne specifice, h) competiţii, acţiuni, tabere organizate, în cazul în care prin programul acţiunii s-a solicitat şi motivat abaterea de la trasee şi s-a aprobat de către APNR, i) alpinişti echipaţi, pentru accesul de la poteca turistică marcată, la intrarea pe traseul de alpinism, după anunţarea personalului Salvamont-APNR asupra traseului propus. j) speologi echipaţi, pentru acces la peşteri. Art.29. a)Întreţinerea marcajelor turistice, reamenajarea traseelor turistice şi de alpinism/escaladă, deschiderea de noi trasee şi amplasarea panourilor indicatoare şi informative se fac numai cu aprobarea APNR şi, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale. b) Reamenajarea traseelor de alpinism/escaladă se poate face şi de către alpiniştii autorizaţi de Federaţia Română de Alpinism şi Escalada (FRAE), cu condiţia obţinerii avizului APNR. Art.30. Camparea pe teritoriul Parcului Naţional Retezat se reglementează astfel: a) Camparea este permisă numai în locurile special amenajate de către proprietarii/ administratorii de terenuri,în următoarele puncte: - în zona cabanelor Gura-Zlata, Rotunda, Râuşor, Pietrele, Buta, Câmpuşel; - în Poiana Pelegii, căldarea Bucurei (în apropierea refugiului Salvamont), în căldarea Zănoaga (în apropierea refugiului APNR), Stâna de Râu, precum şi în locurile de campare amenajate de APNR şi ocoalele silvice de-a lungul văilor Râului Mare, Lăpuşnicului Mare şi Jiului de Vest; b) Camparea este interzisă în Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele c) Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală (cetină, ferigi, muşchi) sub corturi este interzisă, d) Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situaţii: - pentru activitate de cercetare, cu aprobare scrisă de la APNR, - pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul Parcului cu aprobare scrisă de la APNR, în situaţia în care sarcinile primite o impun, - pentru misiuni de supraveghere şi control efectuate de rangeri şi/sau jandarmi montani e) pe perioada iernii, în cazuri excepţionale, se permite amenajarea bivuacului în PNR, cu excepţia Rezervaţiei Ştiinţifice Gemenele Art.31. Pe teritoriul PNR este interzisă facerea focului deschis. Excepţie: focurile de la stâne, cu lemn din locaţii avizate de către APNR. a) sunt strict interzise adunatul şi defrişarea vegetaţiei lemnoase uscate sau verzi, pentru facerea focului. b) în locurile de campare se permite doar utilizarea primusului. Se vor respecta normele de prevenire şi stingere a incendiilor; Art. 32. Regimul deşeurilor pe teritoriul Parcului Naţional Retezat se reglementează astfel: a) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Retezat. Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării Parcului. Deşeurile vor fi evacuate în afara Parcului şi se depun doar în locuri special amenajate pentru colectare; b) gestionarii/proprietarii cabanelor, pensiunilor, caselor de vacanţă, a altor clădiri şi a locurilor de campare pentru care se percepe taxă de campare au obligaţia evacuării deşeurilor şi a depozitării temporare a acestora în containere, cu respectarea reglementărilor legale şi astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru şi animale domestice şi/sau sălbatice. Locurile permise pentru depozitarea temporară a deşeurilor provenite din activitatea cabanelor/pensiunilor sunt: Cârnic, Cabana Pietrele, Cabana Gura-Zlata, Cabana Gura Apei, Cabana Rotunda, Râuşor, Canton silvic Câmpuşel, Cabana Buta, Cabana Baleia; c) obligativitatea evacuării deşeurilor menajere provenite din activitatea cabanelor/ pensiunilor/ caselor de vacanţă/ altor clădiri şi a locurilor de campare revine administratorilor/proprietarilor acestora; Art.33. (1) Se interzice tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului şi a zâmbrului. (2) Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane. Art.34. Se interzice distrugerea, degradarea oricăror specii de plante şi animale, a rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror alte eşantioane de origine naturală, din Parcul Naţional Retezat. Art.35. Colectarea oricăror specii de plante şi animale, a rocilor, speleotemelor, fosilelor şi a oricăror alte eşantioane de origine naturală de pe teritoriul PNR se poate face numai cu acordul scris al APNR. Art.36. (1) Accesul câinilor în PNRRB este permis doar în condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă. Pentru fiecare câine stăpânii trebuie să prezinte toate actele de dovadă a vaccinării. (2) Câinii utilitari folosiţi în acţiuni specifice pe teritoriul PNRRB sunt exceptaţi de la obligativitatea purtării lesei, proprietarii acestora având însă obligativitatea prezentării dovezii de vaccinare şi deparazitare. Art.37. Este interzisă perturbarea liniştii pe întreg teritoriul parcului (trasee, locuri de campare, refugii, etc.) prin orice fel de mijloace (strigăte, pocnitori, folosirea de utilaje, aparatură şi echipamente de orice fel etc.). Art.38. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, precum şi a plăcilor, săgeţilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice, a semnelor de delimitare a parcului. Art.39. Este strict interzisă degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau amenajări care servesc interesele de management ale zonei protejate. Art.40. Este interzisă folosirea ambarcaţiunilor de orice tip şi a echipamentelor de scufundare pe lacurile alpine, cu excepţia cazurilor de acţiuni de salvare şi a celor de colectare de probe pentru cercetări ştiinţifice aprobate de APNR. Art.41. Scăldatul şi utilizarea de detergenţi pentru spălare în apele curgătoare şi în lacurile alpine sunt interzise. Art.42. APNR monitorizează turismul pe teritoriul PNRRB, în vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei si faunei din Parc şi pentru stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a accesului turiştilor, dacă acest lucru se impune pentru conservare Art.43. (1) În Parcul Naţional Retezat, în afara drumurilor unde accesul public este permis, este interzis accesul cu mijloace motorizate care folosesc combustibili fosili (automobile, ATV-uri, snowmobile, motociclete, scutere, motorete şi altele). (2) Pe potecile turistice din PNR nu este permis accesul cu mijloace motorizate şi biciclete. (3) Pe drumurile forestiere de pe teritoriul PNR circulaţia mijloacelor motorizate este permisă numai cu aprobarea APNR. (4) APNR stabileşte anual lista drumurilor de pe teritoriul PNR, pe care este interzis accesul public cu mijloace motorizate.
Serviciul Salvamont
Art.44. Pe teritoriul PNRRB funcţionează formaţii Salvamont care asigură permanenţă în puncte fixe, patrulează pe traseele turistice şi intervin în caz de accidentare a persoanelor aflate în Masivul Retezat. Art.45. Punctele de permanenţă Salvamont şi rangeri în Parcul Naţional Retezat sunt stabilite la Bucura, Poiana Pelegii, Zănoaga, Râuşor, Genţiana, Pietrele, Buta, Baleia, Stâna de Râu, Paltina, Godeanu. Art.46. APNR colaborează cu membrii echipelor Salvamont PNRRB în acţiunile de pază şi de coordonare a voluntarilor pe diverse activităţi, organizate pe teritoriul Parcului. Art.47. APNR sprijină logistic echipele Salvamont în limita posibilităţilor şi în cazuri de forţă majoră (accidente grave). Art.48. (1) Competiţiile, manifestările de grup de orice fel, cursurile de orice fel care presupun accesul pe teren în zona Parcului şi taberele se organizează doar cu acordul serviciilor publice Salvamont şi cu avizul APNR. Pentru obţinerea acordurilor şi a avizelor, programul acestor acţiuni se trimite în scris la APNR, care va solicita acordul serviciilor Salvamont şi va emite aprobare scrisă cu precizarea eventualelor excepţii de la prevederile prezentului Regulament. (2) Pe teritoriul PNRRB cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise doar cu acordul serviciilor publice Salvamont şi cu avizul APNR, dacă acestea sunt organizate şi conduse de instructori autorizaţi de Federaţia Română de Alpinism – Escaladă pentru alpinism sau de instituţiile abilitate pentru ghizi. Documentele care certifică calitatea de ghid sau instructor vor fi prezentate odată cu cererea de organizare a acţiunii.
Construcţii
Art.49. În Parcul Naţional Retezat există următoarele clădiri/obiective construite: a) Casa laborator Gemenele, punctele de observare şi control de la Gura Zlata, Pietrele, Rotunda, cabana Rotunda b) Centru Informare Pietrele, canton silvic Gura Zlata, cabana silvică Gura Zlata, canton silvic Gura Apei, canton silvic Rotunda, cabana silvică Rotunda, refugiul APNR Poiana Pelegii, observator Judele, observator Slăvei, observator Râuşor, observator Coşuri, refugiul Stănuleţi, refugiul APNR Zănoaga, observatorul Galbena, refugiul Borăscu, refugiul APNR Dâlma cu Brazi; c) stâna-refugiu Poiana Pelegii; d) cantonul hidrologic Subrotunda; e) complexul turistic Pietrele; f) cabana Genţiana; g) refugiul Salvamont Bucura; h) refugiul Condor; i) Complex „Alpin” Râuşor; j) colonia Râuşor, construcţiile din vecinătatea (aval) barajului Gura Apei; k) magazia de lemne Pietrele; l) construcţiile din vecinătatea lacului de acumulare Gura Apei, barajul Gura Apei, captare Râuşor, captarea afluent dreapta Râuşor, captarea Ciurila, captarea Nucşoara, traversare Nucşoara, traversarea Obârşia Nucşoarei; m) construcţiile (case de vacanţă, pensiuni) din perimetrul construibil Râuşor, Cabana Buta Art.50. (1) Pe teritoriul PNRRB, în afara zonelor de dezvoltare durabilă (cu infrastructură turistică), este interzisă realizarea de orice construcţii, cu excepţia celor de utilitate publică, care vor deservi activităţi de cercetare sau de administrare şi gospodărire a Parcului. (2) construcţiile care se realizează pe teritoriul PNRRB, în afara zonelor cu infrastructură turistică trebuie să respecte următoarele cerinţe: regim de înălţime maxim 2 nivele (P+M; S sau D+P; P+E); panta acoperişului min. 40grade; pentru exterior vor fi folosite materiale tradiţionale (piatră sau lemn aparent la exterior sau textură rustică a tencuielilor, soclu de piatră naturală sau placat cu piatră); culori armonizate cu culorile naturale de pământ, fiind interzise culori stridente, care nu se integrează în peisaj. (3) construcţiile din zonele cu infrastructură turistică trebuie să respecte următoarele cerinţe: regim de înălţime maxim 3 nivele (P+E+M; D+P+E sau M; S+P+E sau M); panta acoperişului min. 40grade; pentru exterior vor fi folosite materiale tradiţionale (piatră sau lemn aparent la exterior sau textură rustică a tencuielilor, soclu de piatră naturală sau placat cu piatră); culori armonizate cu culorile naturale de pământ, fiind interzise culori stridente, care nu se integrează în peisaj. Notă: S=subsol; D= demisol; P=parter; E=etaj; M=mansardă. Art.51. Realizarea de construcţii noi cu scop ştiinţific, construcţii noi necesare administrării şi gospodăririi parcului este permisă numai cu avizul Consiliului Ştiinţific al PNRRB. Art.52. (1) Sunt interzise activităţile din perimetrul PNR sau din vecinătatea acestuia care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate, în lipsa actelor de reglementare specifice. (2) Construirea de cabane/pensiuni/case de vacanţă/ adăposturi turistice/ stâne sau realizarea oricăror altor investiţii în Parc este permisă doar cu avizul APNR şi al Consiliului Ştiinţific al PNR. Proiectele şi documentaţiile se avizează de către structurile de administrare a Parcului, conform prevederilor legale. (3) Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în Parcul Naţional Retezat şi în vecinătatea acestuia se realizează numai cu avizul APNR. (4) Construcţiile, dotările şi alte amenajări existente în perimetrul Parcului Naţional Retezat, realizate din investiţii publice pe terenuri ce aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate, activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor care le asigură managementul, precum şi altor activităţi în legătură cu buna administrare. (5) Proprietarii/ administratorii obiectivelor care utilizează sursele de apă de pe teritoriul PNR sau din vecinătatea acestuia sunt obligaţi să asigure debitele de servitute conform legislaţiei în vigoare, astfel încât să nu afecteze direct sau indirect ecosistemele şi comunităţile locale.
Finanţarea activităţilor
Art.53. Finanţarea activităţilor APNR se poate asigura din fonduri provenite: a) din bugetul de stat sau al autorităţilor locale; b) de la Regia Naţională a Pădurilor; c) din activităţi proprii şi din sistemul de tarife al APNR; d) din proiecte întocmite de APNR sau în colaborare cu alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau internaţionale, e) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii.
Avizarea activităţilor desfăşurate pe teritoriul PNRRB
Art. 54. Activităţile care pot genera un impact negativ asupra PNR sunt supuse aprobării/avizării/autorizării APNR. Următoarele activităţi/acţiuni necesită obţinerea în prealabil a aprobării APNR: (1) în zonele cu protecţie integrală şi în zonele de conservare durabilă: a) Activităţi de cercetare - toate tipurile de investigaţii ştiinţifice (biologice, geologice, paleontologice, arheologice, antropologice, speologice, etc) b) Activităţi instructiv – educative desfăşurate de şcoli, licee, facultăţi, stagii de practică, aplicaţii tematice având ca obiect educaţia biologică, ecologică, etc; c) Utilizarea pajiştilor pentru cosit şi păşunat d) Realizarea de materiale audio-vizuale cu caracter ştiinţific sau comercial; e) Manifestări sportive, concursuri, cursuri de alpinism, ghizi, etc f) Investiţii necesare administrării PNR g) Refacerea, proiectarea sau/şi construirea oricăror obiective de investiţiiacţiunile de prevenire şi sau combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri h) Intervenţii pentru menţinerea habitatelor şi reconstrucţie/reabilitare ecologică i) Acţiunile de prevenire şi sau combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri j) Acţiunile de înlăturare a efectelor unor fenomene naturale k) Recoltarea de fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale l) Lucrări silvice în fondul forestier m) Deschiderea de noi trasee turistice şi de escaladă/alpinism, reamenajarea sau repitonarea celor existente n) Alte acţiuni generatoare de impact semnificativ asupra mediului (2) în zonele de dezvoltare durabilă (cu infrastructură turistică): a) investiţii de orice fel (clădiri, drumuri, facilităţi, etc.) b) Manifestări sportive, concursuri, cursuri (alpinism, ghizi, schi, etc.) c) Proiectare/construire de obiective de investiţii de orice fel (ex. clădiri, furnizare utilităţi, pârtii de schi, drumuri şi alei, conducte de alimentare, linii electrice, etc.) d) Altele care pot genera impact negativ asupra PNR Art.55 Activităţile care necesită acorduri/avize/autorizaţii se vor desfăşura după aprobarea acestora conform Procedurilor de avizare a activităţilor în PNR. Anexa 1
CAPITOLUL IV SANCŢIUNI
Art. 56. Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea administrativă, contravenţională, penală, materială sau civilă conform legislaţiei în vigoare. (1) Pentru încălcarea prevederilor din prezentul regulament, care sunt cuprinse şi în legislaţia în vigoare, se vor aplica sancţiunile prevăzute de aceasta, care pot antrena răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz. La aplicarea sancţiunilor, expresia „zonă de conservare specială” folosită în legislaţia în vigoare este echivalentă cu „zonă de protecţie integrală” din prezentul regulament. (2) Pentru încălcarea prevederilor prezentului regulament, necuprinse în legislaţia specifică în vigoare, se vor aplica sancţiuni, după cum urmează: a) Se sancţionează cu amendă contravenţională de la 300 până la 600 lei pentru persoane fizice şi de la 600 la 1000 lei pentru persoane juridice încălcarea dispoziţiilor: art. 5. B. 1; art. 27. 2, 5; art. 28. 1; art. 29. (a), (b); art. 30. (a), (b), (c); art. 31. (a), (b); art. 36. 1; art. 37; art. 41. b) Se sancţionează cu amendă contravenţională de la 500 până la 1000 lei pentru persoane fizice şi de la 1000 la 2000 lei pentru persoane juridice încălcarea dispoziţiilor: art. 5. B. 2. (c); art. 10. 1, 3; art. 11. 3, 4; art. 12. 1, 2; art. 14. 1, 2; art. 15; art. 16; art. 36. 2; art. 39; art.40. c) Se sancţionează cu amendă contravenţională de la 500 până la 1000 lei pentru persoane fizice şi de la 5000 la 10.000 lei pentru persoane juridice încălcarea dispoziţiilor: art. 51; art. 52. 2, 3, 5. d) se sancţionează cu amendă contravenţională de la 10000 la 20000 lei pentru persoane fizice şi de la 30000 la 60000 lei pentru persoane juridice încălcarea dispoziţiilor art. 50. 2, 3.
Art.57. (1) Încălcarea prevederilor legale, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin acte normative specifice. (2) Sancţiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât şi persoanelor juridice. (3) Constatarea contravenţiilor/infracţiunilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 56, (1) şi (2) se face de către personalul cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale: a) Gărzii Naţionale de Mediu; b) Agenţiei Naţionale pentru Arii Protejate; c) Autorităţii publice centrale şi teritoriale pentru protecţia mediului; d) Administraţiei Parcului Naţional Retezat; e) Autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi structurile teritoriale ale acesteia; f) Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara; g) Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Hunedoara; (4) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal sau, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. |



